Denumirea oficială: Republica Austria
Capitala: Viena / Wien (l,5 mil. loc.)
Limba oficială: germana
Suprafaţa: 84.000 km2
Locuitori: 8 mil, (95 loc. / km2)
Religia: catolicism 80%; protestantism
Moneda: şilingul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 26 octombrie
Geografia: Austria este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V).
Geografia fizică: Austria este o ţară alpină, cu o alt. medie de 1000 m. Cca. 70% din terit. este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudinale adânci (ale cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur, Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu alt. De 305-610 m. În N. Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene.
Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară. Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. Austriei). Apele au debit bogat, alimentat de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE.
Clima: este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (21˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, 18˚C vara. Precipitaţii: 710 mm/an. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase.
Floră şi faună: Austria are munţi împăduriţi, caracteristici zonei centrale a Europei: păduri de foioase (fag, stejar), care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină (păşuni). Vegetaţie de stepă în câmpie. Fauna: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare; în câmpie, rozătoare: iepurele, hârciogul, popândăul etc.
Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană); minorităţi naţionale: unguri, sloveni, croaţi. Concentrarea maximă a pop. în N ţării: 35% din pop. activează în ind. şi 8% în agric. Rata natalităţii: 11,4‰; a mortalităţii: 10,1‰. Rata pop. urbane: 55%.
Resurse şi economie: Austria are o economie echilibrată d.p.d.v. industrial şi avansată prin: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agric. avansată are tradiţie în folosirea hidroenergiei. Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine. Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb. Turismul, foarte activ (peisaje, ape termale, staţiuni pentru sport alpin), antrenează şi zone altădată izolate (Tyrolul, Vorarlberg); ocupă primul loc printre ţările OCDE. Industria este diversificată: siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică, maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte, artizanală. Transporturi şi comunicaţii: Austria are căi ferate electrificate în cea mai bună parte; multe tuneluri în Alpi, care uşurează circulaţia. Dunărea este o importantă cale de transport pe apă. Aeroport la Viena.
Oraşe: Viena, cap. ţării, unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei, important centru cultural, turistic şi industrial; Graz (SE), nod de comunicaţii, centru ind. şi cultural; Linz, port pe Dunăre în N, centru ind.; Salzburg (NV), oraşul festivalurilor internaţionale; Innsbruck (turism, sporturi iarnă). Universităţi în Viena, Graz (din sec. XVI), Innsbruck.
Istoria: În antichitate, pe terit. Austriei trăiau celţii pe care i-au cucerit romanii (15 î. Hr.) organizând provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoţilor, hunilor (sec. V d. Hr.); terit. locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare îi învinge pe avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich. În 955 Otto I îi respinge pe maghiari. Terit. Austriei este domeniul Habsburgilor (1274-1918) care devin şi regi ai Italiei şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (1438-1806). Habsburgii stăpânesc în sec. XVI un stat multi-naţional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentală. În urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei (parţial), a Banatului (1718). Imp. se reformează sub Maria Terezia (1740-80) şi Franz Iosif (1780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (1806); conduce coaliţia împotriva Franţei napoleoniene, Imp. Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa, după revoluţia din 1848 şi conflictul cu Italia (1859) şi Prusia (1866); nu mai poate rămâne în fruntea Confederaţiei Germane şi în 1867 prin pactul dualist ia naştere Imp. Austro-Ungar, un imperiu multinaţional (germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, croaţi, români, italieni. În 1879 Imp. Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). În 1914, prinţul moştenitor al tronului Austriei, Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanşarea Primului Război Mondial după care Imp. Austro-Ungar se destramă; Carol I de Habsburg abdică şi este proclamată Republica Austria, stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituţia din 1920 Austria declară neutralitatea ca principiu de stat. În 1938, Austria este ocupată de Hitler şi anexată Germaniei. În 1945 este eliberată de trupele aliate şi proclamată a doua republică; în 1955 îşi restabileşte suveranitatea. Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului. Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Constituţionale din 1955. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi Consiliul Naţional — Nationalrat); cea executivă, de guvernul federal, condus de liderul partidului majoritar din Consiliul Naţional. Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către adunările legislative ale provinciilor. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.
Capitala: Viena / Wien (l,5 mil. loc.)
Limba oficială: germana
Suprafaţa: 84.000 km2
Locuitori: 8 mil, (95 loc. / km2)
Religia: catolicism 80%; protestantism
Moneda: şilingul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 26 octombrie
Geografia: Austria este aşezată în Europa Centrală (pe cursul mijlociu al Dunării). Limite: Germania, Cehia (N), Slovacia, Ungaria (E), Slovenia, Italia (S), Elveţia, Liechtenstein (V).
Geografia fizică: Austria este o ţară alpină, cu o alt. medie de 1000 m. Cca. 70% din terit. este acoperit de Înălţimile Austriei Prealpine şi de lanţurile Alpilor Orientali sau Alpii Austrieci (alt. max. vr. Grossglockner, 3793 m), care mai păstrează gheţari. Aceştia se împart în: Alpii Calcaroşi Nordici, Alpii Centrali şi Alpii Calcaroşi Sudici, cu văi longitudinale adânci (ale cursurilor de apă: Inn, Enns, Mur, Drava). Între Dunăre şi Alpi este un platou îngust cu alt. De 305-610 m. În N. Dunării sunt câmpii şi coline cu pădurile boemiene.
Extremul estic este un teren jos, care întâlneşte câmpia ungară. Reţea hidrografică bogată, colectată de Dunăre (360 km pe terit. Austriei). Apele au debit bogat, alimentat de zăpezi şi gheţari, un bogat potenţial energetic. Numeroase lacuri glaciare (în munţi în extremul estic şi vestic): Constanţa / Bodensee în NV, Neusiedler, în NE.
Clima: este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate, iarna îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (21˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, 18˚C vara. Precipitaţii: 710 mm/an. În zonele joase este un climat temperat de tranziţie cu ierni mai blânde şi veri mai călduroase.
Floră şi faună: Austria are munţi împăduriţi, caracteristici zonei centrale a Europei: păduri de foioase (fag, stejar), care în zona muntoasă se continuă cu conifere şi vegetaţie alpină (păşuni). Vegetaţie de stepă în câmpie. Fauna: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare; în câmpie, rozătoare: iepurele, hârciogul, popândăul etc.
Populaţia: este în majoritate formată din austrieci (de origine germană); minorităţi naţionale: unguri, sloveni, croaţi. Concentrarea maximă a pop. în N ţării: 35% din pop. activează în ind. şi 8% în agric. Rata natalităţii: 11,4‰; a mortalităţii: 10,1‰. Rata pop. urbane: 55%.
Resurse şi economie: Austria are o economie echilibrată d.p.d.v. industrial şi avansată prin: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a transportului, tradiţie meşteşugărească; înaltă calificare a forţei de muncă. Agric. avansată are tradiţie în folosirea hidroenergiei. Creşterea bovinelor domină pe versantele văilor alpine. Se cultivă: grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb. Turismul, foarte activ (peisaje, ape termale, staţiuni pentru sport alpin), antrenează şi zone altădată izolate (Tyrolul, Vorarlberg); ocupă primul loc printre ţările OCDE. Industria este diversificată: siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică, maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte, artizanală. Transporturi şi comunicaţii: Austria are căi ferate electrificate în cea mai bună parte; multe tuneluri în Alpi, care uşurează circulaţia. Dunărea este o importantă cale de transport pe apă. Aeroport la Viena.
Oraşe: Viena, cap. ţării, unul din cele mai frumoase oraşe ale Europei, important centru cultural, turistic şi industrial; Graz (SE), nod de comunicaţii, centru ind. şi cultural; Linz, port pe Dunăre în N, centru ind.; Salzburg (NV), oraşul festivalurilor internaţionale; Innsbruck (turism, sporturi iarnă). Universităţi în Viena, Graz (din sec. XVI), Innsbruck.
Istoria: În antichitate, pe terit. Austriei trăiau celţii pe care i-au cucerit romanii (15 î. Hr.) organizând provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigoţilor, hunilor (sec. V d. Hr.); terit. locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare îi învinge pe avari (795) şi întemeiază Marka de Est (803) viitorul Osterreich. În 955 Otto I îi respinge pe maghiari. Terit. Austriei este domeniul Habsburgilor (1274-1918) care devin şi regi ai Italiei şi împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman (1438-1806). Habsburgii stăpânesc în sec. XVI un stat multi-naţional (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentală. În urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Habsburgic se întinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei şi Croaţiei (parţial), a Banatului (1718). Imp. se reformează sub Maria Terezia (1740-80) şi Franz Iosif (1780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I rămâne doar Împărat al Austriei (1806); conduce coaliţia împotriva Franţei napoleoniene, Imp. Habsburgic iese slăbit din războaiele cu Franţa, după revoluţia din 1848 şi conflictul cu Italia (1859) şi Prusia (1866); nu mai poate rămâne în fruntea Confederaţiei Germane şi în 1867 prin pactul dualist ia naştere Imp. Austro-Ungar, un imperiu multinaţional (germani, unguri, cehi, polonezi, sârbi, croaţi, români, italieni. În 1879 Imp. Habsburgic pune bazele Triplei Alianţe (cu Germania). În 1914, prinţul moştenitor al tronului Austriei, Franz Ferdinand, este asasinat la Sarajevo, fapt ce conduce la declanşarea Primului Război Mondial după care Imp. Austro-Ungar se destramă; Carol I de Habsburg abdică şi este proclamată Republica Austria, stat federal redus la actualul teritoriu. Prin Constituţia din 1920 Austria declară neutralitatea ca principiu de stat. În 1938, Austria este ocupată de Hitler şi anexată Germaniei. În 1945 este eliberată de trupele aliate şi proclamată a doua republică; în 1955 îşi restabileşte suveranitatea. Parlamentul votează Legea Constituţională asupra neutralităţii permanente a statului. Statul: este republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Constituţionale din 1955. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Federală (Consiliul Federal — Bundesrat şi Consiliul Naţional — Nationalrat); cea executivă, de guvernul federal, condus de liderul partidului majoritar din Consiliul Naţional. Membri Consiliului Federal sunt aleşi de către adunările legislative ale provinciilor. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.
Posts
No comments:
Post a Comment