Popoare si Obiceiuri. Powered by Blogger.

Multumiri tuturor


Am semnat un acord de marketing afiliat, ceea ce înseamnă că dacă vei cumpăra un produs din magazinele care au reclamă aici, plecând la cumpărături dând clic pe una dintre reclame, voi primi un comision din partea lor, care nu va influenţa în niciun fel valoarea cumpărăturilor tale.
Mulțumesc tuturor celor care au făcut cumpăraturi pornind de la una dintre reclamele de pe acest site.

Pages

Reclama eMAG

Reclama eMAG

Tarile Arabe

Sunday, June 15, 2014



Intre occidentali si arabi exista o diferenta ca de la cer la pamant in ceea ce priveste conceptiile lor despre bine si rau, logic si ilogic, acceptabil si inacceptabil. Ei traiesc in doua lumi diferite, fiecare organizata intr-o maniera proprie. Daca nu veti ajunge la o intelegere mai profunda a diferentelor dintre aceste doua moduri de gandire, fiecare dintre parti va ramane cu o impresie nefavorabila despre cealalta. Merita, totusi sa enumeram principalele deosebiri culturale, prin care se explica de ce fiecare dintre parti are conceptii total diferite despre anumite lucruri.
Iata, pe scurt, care sunt acestea:
-Occidentul considera ca societatea araba se afla in declin, fiind sustinuta temporar de veniturile aduse de petrol. Arabii, din contra, sunt foarte constienti de faptul ca civilizatia lor a condus, odinioara, lumea si considera ca sunt capabili sa repete istoria (la nivel moral).
-Occidentul separa in general institutia Bisericii de cea a statului. In majoritatea tarilor islamice nu se intampla acest lucru, religia influentand intr-o mare masura comportamentul lor social, politica si chiar afacerile.
-In Occident, celula de baza a societatii o constituie individul; la arabi, familia.
-In Occident, statutul ti-l confera realizarile; in lumea araba, clasa sociala.
-Occidentalii prefera sa trateze la modul concret; arabii nu vor lasa faptele sa le distruga onoarea. -Occidentalii vor sa fie impartiali, dar corecti; arabii vor sa fie corecti, dar flexibili.
-Occidentalii cred in organizatii si institutii; arabii cred in persoane (calauzite de Dumnezeu).
-Occidentalii doresc in principiu modernizarea. Arabii se straduiesc sa gaseasca o cale de a adopta maniere moderne de comportament fara a distruge traditiile pe care le pretuiesc.
-Majoritatea tarilor occidentale au reusit sa creeze drepturi egale pentru barbati si femei. Arabii considera ca cele doua sexe au personalitati total diferite.
-Societatile occidentale au conceptii foarte diferite despre lume. Arabii, in schimb, impartasesc in mare masura aceleasi principii morale. Arabii calatoresc mai putin ca occidentalii, prin urmare sunt mai conservatori.
-Occidentalii trebuie sa para ca se comporta rational. Pentru arabi, este important sa-i impresioneze pe ceilalti cu integritatea lor. 
-Occidentalii ii respecta pe cei puternici. In societatile arabe, pietatea este o calitate admirabila: cei slabi trebuie respectati si protejati. Aceasta caracteristica a fost implantata de arabi in cultura spaniola.
-In Occident, prietenii sunt o companie placuta. In lumea araba, un prieten este o persoana care nu-ti poate refuza rugamintile. La randul tau, nici tu nu i le poti refuza. Cand se prezinta, occidentalii nu obisnuiesc sa ofere prea multe informatii. Arabii au tendinta de a vorbi mult despre familia si cunoscutii lor.
-Occidentalii prefera sa faca apel la caile oficiale pentru a-si promova interesele comerciale. Arabii folosesc relatiile personale. Arabii asteapta laude ori de cate ori au facut o treaba buna, pe cand occidentalii sunt multumiti daca isi pot pastra slujba. Arabii, dimpotriva, sunt mai afectati de critici decat occidentalii.
-Cand negociaza, occidentalii incearca sa gaseasca solutii logice, in timp ce arabii folosesc argumente personalizate, rugamintile si puterea de convingere staruitoare. Arabii stau mult mai aproape de interlocutorii lor decat occidentalii. Este ceva normal sa-ti simta respiratia sau sa ii atingi in mod frecvent. Arabii tin mai putin decat occidentalii la caracterul “privat”.
-Vizitele si conversatiile lungi sunt un lucru obisnuit. In societatile occidentale, barbatii si femeile interactioneaza liber, pe cand in majoritatea tarilor arabe, nu se intampla acest lucru. Sexualitatea musulmana este una teritoriala. Femeile care circula prin locuri publice (spatii masculine) trebuie sa poarte un val care sa le ascunda vederii. Occidentalii au rareori ocazia de a le vedea prin casa.
-Ospitalitatea este mai calda in lumea araba decat in Occident. La ei exista traditia “caselor deschise” chiar si pentru straini. Un beduin se presupune ca isi va ucide ultima camila pentru a-l hrani pe oaspetele sau. -Occidentalii, in special elvetienii, suedezii si alti nordici, obisnuiesc sa fie punctuali la cina sau la alte intalniri. In aceasta privinta, arabii sunt mult mai relaxati. Ocaziile sociale sau intalnirile de afaceri nu e nevoie sa inceapa sau sa se termine la ore fixe.
-Spre deosebire de occidentali, arabii sunt adeptii casatoriilor aranjate. In general, acestea sunt foarte stabile, avand la baza respectul reciproc.
-Carnea de porc este tabu pentru arabi, spre deosebire de occidentali.
-Britanicii, americanii si nord-europenii isi vor da seama ca ei si arabii se afla la cele doua extreme intre indivizii care fac un singur lucru o data si cei care fac mai multe lucruri deodata, prin urmare comunicarea nu se va desfasura in maniera obisnuita.
-Exigentele religiei musulmane complica si mai mult schimbul de idei. Cu toate acestea, arabii sunt obisnuiti sa trateze cu strainii si le trec usor cu vederea faptul ca nu se comporta ca arabii. Ti se va ierta pana si faptul ca esti pagan, atat timp cat esti dispus sa faci unele modificari.
-Cel mai important este sa eviti sa spui sau sa faci lucruri pe care ei le considera ofensatoare sau daunatoare. Printre acestea se numara consumul de alcool, tinuta indecenta, familiaritatea exagerata fata de cele cateva femei pe care iti ingaduie sa le intalnesti si contestarea conceptelor fundamentale ale Islamului.
-Femeilor straine li se permite sa nu poarte valuri cu conditia sa aiba o tinuta traditionala. Acestea pot merge la cumparaturi si pot calatori singure, insa trebuie sa evite localurile destinate exclusiv barbatilor (aproape toate).
-Femeile nu au voie sa sofeze in Arabia Saudita. Arabii asteapta de la voi sa fiti sinceri cand faceti afaceri cu ei si sa dati dovada de acelasi respect pe care ei vi-l arata. Daca sunteti sinceri si loiali, nu vor exista nici un fel de probleme.
-Tendinta fireasca a nordicilor de a dispretui comportamentul pluri-activ (inclinatia spre vorbarie, deranjarea intimitatii, cronometrarea necorespunzatoare a timpului, gestica demonstrativa) trebuie suprimata cu hotarare, pentru ca arabii nu au de gand sa-si schimbe personalitatea. Persoanelor pluri-active si, in special, arabilor le este practic imposibil sa se comporte ca nordicii sau ca americanii. Prin urmare, singura solutie pentru o buna comunicare este ca nordicii liniar-activi sa faca unele concesii in ceea ce priveste exteriorizarea. Multora acest lucru li se pare dificil si chiar suparator, insa rasplata poate fi semnificativa.
-De la bun inceput, cand discutati cu un arab trebuie sa stati mai aproape de el decat de un britanic sau de un german. Daca pastrati distanta, arabul va crede ca prezenta lui fizica vi se pare dezagreabila sau ca sunteti o persoana extrem de rece.
-Arabii sunt volubili si sinceri fata de o persoana pe care o agreeaza, asa ca incercati sa fiti la fel.
-Sunt foarte dependenti de contactul vizual, deci scoateti-va ochelarii de soare cand vorbiti cu ei si priviti-i drept in ochi (in mod normal nu este un lucru dificil). Nordicii s-ar putea simti stingheriti de flatari sau de marturisirea prieteniei, insa arabii se dau in vant dupa asemenea declaratii, prin urmare nu ezitati sa le laudati tara, artele, imbracamintea si mancarea (nu insa si femeile!).
-Cand discutati afaceri cu ei, intotdeauna trebuie sa va aratati puternic implicati personal. Vreti sa faceti afacerea, insa mai mult decat orice va intereseaza sa o incheiati cu o anumita persoana, fata de care trebuie sa manifestati in permanenta un viu interes personal.
-Daca un arab se lauda cu relatiile si cu “reteaua” sa inseamna ca vrea sa-ti demonstreze valoarea relatiilor personale, iar daca unchiul sau este o persoana influenta intr-un departament guvernamental (sau este chiar ministru), acesta se asteapta sa fiti incantati la gandul ca influenta sa va va fi de folos in promovarea afacerii. -Nu va aratati indiferenti si nu refuzati sa acceptati favoruri. Prietenul vostru arab vă va cere si el favoruri la timpul cuvenit. Deoarece structura familiei are o importanta capitala in viata arabilor, ar trebui sa fiti foarte atent la toti membrii familiei pe care vi-i prezinta. E bine sa va interesati regulat de sanatatea (si fericirea) fratilor, unchilor, verilor si fiilor sai. Acest lucru este destul de neobisnuit in nord, insa este o modalitate sigura (si simpla) de a castiga afectiunea si loialitatea prietenilor vostri arabi. Cand le faceti o vizita la ei in tara se cuvine sa aveti cate un dar pentru fiecare dintre aceste rude. Nu va asteptati ca arabii sa desfaca darurile in prezenta voastra
- La masa, mancati numai cu mana dreapta, luati numai felul care vi se ofera si, desi e neaparat necesar sa laudati mancarea, nu acordati prea multa atentie celor care au gatit-o. Nu va exprimati dorinta de a le cunoaste pe bucatarese (sotii, mame sau surori) care au trudit indelung la pregatirea mesei. Gazda va va oferi cele mai bune bucati de mancare, pe care trebuie sa le acceptati. Vor insista cam mult va trebui sa mancati putin mai mult decat de obicei ca sa nu-i suparati. La masa nu prea se vorbeste, asa ca in aceasta privinta masa poate constitui o pauza binevenita. Revenind la discutii, pentru nordicii care interactioneaza cu arabii, acestea reprezinta in mod cert o problema dificila. Timiditatea, concizia si tacerile meditative ale celor dintai nu ii vor avantaja in relatiile cu arabii. Modestia verbala atat de pretuita de catre japonezi li se pare arabilor extrem de stanjenitoare. Daca sunteti tacuti, ei vor crede pur si simplu ca ceva nu e in regula si va vor sacai cu tot felul de intrebari pana se lamuresc despre ce e vorba.
-In prezenta arabilor nu numai ca va trebui sa vorbiti mai mult insa si mai tare. Vocea puternica, ridicarea tonului si a vocii, chiar tipetele, toate denota sinceritate in discursul arabilor. S-ar putea sa vi se para foarte greu. Dati-va toata silinta. Amintiti-va ca razboiul din Golf a avut loc in parte pentru ca Bush a vorbit pe un ton domol, iar Saddam nu a crezut ca acesta vorbea serios (despre declararea razboiului etc.). In societatea araba, cand vrei sa fie clar un lucru, e ceva normal sa folosesti o exprimare bombastica, aproape agresiva. Ei sunt niste mari admiratori ai elocventei si daca va reuseste, acestia o vor lua ca pe un semn de educatie, rafinament si sinceritate, indiferent cat de prolix ar suna in propriile voastre urechi. Injuraturile sunt destul de obisnuite in limba araba, prin urmare, chiar daca va scapa una mai vehementa la manie, nu va suna ca o ofensa pentru arabi, care-l pomenesc pe Allah cand spiritele se incing, aproape in fiecare discutie. Arabilor nu le place sa vorbeasca despre lucruri neplacute, cum ar fi bolile, nenorocirile, accidentele sau moartea. Nu le aduceti in discutie. Le vine greu si sa va dea vesti proaste despre afacere, asa ca ganditi-va la acest aspect atunci cand totul pare “roz”. Legata de acest obicei este si tendinta arabilor de a folosi eufemisme. Despre o persoana bolnava spun ca este “obosita”, dascalii devin ca prin farmec “profesori”, iar mahalalele sunt “locuinte ieftine”.
-Arabii au un mare respect fata de cuvantul scris, in special daca are o conotatie religioasa. Nu care cumva sa impachetati ceva intr-un ziar de limba araba s-ar putea ca in paginile sale sa apara numele lui Allah. Daca aveti pe mana un exemplar din Coran, ar trebui sa manifestati mai mult respect decat pentru un card japonez. Apoi mai este calvarul unei intalniri de afaceri desfasurate intr-o tara araba, care pentru un nordic poate fi deosebit de impovaratoare.

Ne-am referit mai devreme la notiunea araba de “casa deschisa”, in care oaspetii sunt bineveniti la orice ora. In secolul al XX-lea, aceasta notiune sau traditie a fost extinsa pana la “biroul deschis”. Suna destul de placut, insa lucrurile pot deveni haotice daca esti programat primul. Nordicii au pretentia de a se bucura de o oarecare intimitate atunci cand discuta afaceri. In Anglia sau Germania, secretarele au grija ca sefii sa nu fie deranjati de nou-venitii pe durata unei sedinte. Acest lucru se poate intampla in Portugalia, Spania, America de Sud sau Sicilia, insa chiar si acolo, nou-venitii sunt rugati sa astepte. In tarile arabe, acestia sunt condusi direct in birou, potrivit traditiei stravechi. Nordicii, care in mod normal se asteapta sa li se acorde privilegiul de a vorbi fara a fi intrerupti, foarte curand sunt luati prin surprindere de vreo jumatate de duzina de vizitatori arabi care dau buzna peste ei. Nordicii nu numai ca nu sunt obisnuiti sa auda mai multi oameni vorbind deodata, dar sansele ca tonul lor sobru sa razbata in zarva generala sunt minime. Arabii ridica tonul si vorbesc tare pentru a crea un efect dramatic sau chiar de bucurie ca-si intalnesc prietenii. Ei mai au si talentul de a participa la trei sau patru conversatii deodata. Mai problematic este ca in aceste conditii nu stii ce se va alege de propunerile care, pentru a fi prezentate, l-au facut pe un nordic sa parcurga o distanta de 3 000 de kilometri. Programarea unei alte intalniri pentru a doua zi ar fi inutila, caci intreruperile vor fi la fel de multe. De curand, l-am intrebat pe consilierul comercial al uneia dintre amabasadele din Abu Dhabi, cum rezolva aceasta problema. Mi-a raspuns in felul urmator: trebuie sa-ti asezi scaunul in asa fel incat sa ajungi chiar langa cel cu care faci afaceri. De cealalta parte a biroului nu este suficient de aproape distanta dintre voi nu trebuie sa fie mai mare de un pas si nimeni altcineva sa nu stea mai aproape. Cand ti-ai asigurat aceasta pozitie, poti incepe sa-i strigi in urechea dreapta sau stanga, depinde pe ce parte te afli. Vei continua sa-l “pisezi” cu propunerile in acest fel pana cand le accepta. E putin probabil ca va pricinui cuiva neplaceri, deoarece atentia ii este distrasa din toate directiile si cea mai simpla cale de scapare este sa-si dea acordul. In aceste conditii, pluri-activii intreprinzatori, ca italienii, le pun adesea pe masa documentele care trebuie semnate. S-ar putea sa nu fiti in stare de asa ceva, insa modestia nu va va duce nicaieri. In concluzie, desi prapastia culturala dintre arabi si nordici este destul de mare, exista destule sanse de a face o impresie favorabila. Arabii admira pregatirea si competenta si ii primesc cu bucurie pe reprezentantii tarilor mici care sunt mai putin aroganti decat americanii, francezii si britanicii. Un nordic sau un olandez niciodata nu vor agrea in totalitate volubilitatea, subiectivitatea, lipsa de punctualitate si fatalismul arabilor, insa isi pot imbunatati simtitor relatiile cu acestia manifestand un real interes fata de persoana lor, laudandu-i si flatandu-i in loc sa-i critice, memorand principiile de baza ale religiei lor, imbracandu-se elegant, acceptand si facand favoruri fara a avea remuscari, aratand un respect deosebit fata de persoanele in varsta si traditii si fiind foarte flexibili si relaxati tot timpul.



No comments:

Post a Comment

 

Translate this blog

Followers

Most Reading

Reclama eMAG