Irlanda

Cand se vorbeste despre cele doua Irlande in general se face referire la impartirea pe criterii politice intre nord si sud, insa o alta diferenta tot mai evidenta consta in imaginea contrastanta a Irlandei din ilustrate sau mitice, pe de o parte, si tara intreprinzatoare, in curs de modernizare, membra a UE, pe de alta parte. Irlanda mitica ne duce cu gandul la omuletii si Insula de smarald, muzica folk si dealurile pitoresti colorate in cincizeci de nuante de verde. Adevarata Irlanda este foarte diferita.
Cea mai tanara tara din Europa a fost puternic sustinuta de subventiile acordate de UE, transformandu-se dintr-o societate predominant agricola intr-una manufacturiera, aproape urbana (o treime dintre locuitorii republicii traiesc in Dublin). Favorita economiilor din tarile membre UE, cu o rata a cresterii ridicata, in special in randul companiilor cu tehnologii avansate, Irlanda a atins (sau a depasit) standardul de viata britanic, desi peste 40% din exporturile sale tot mai au ca destinatie Marea Britanie.

Insulele britanice

Data fiind vecinatatea Irlandei cu Marea Britanie si relativa lor izolare de continentul european, nu este deplasata presupunerea potrivit careia s-ar fi putut realiza intre cele doua o uniune politica stransa. Ambele insule au fost ocupate de celti inainte de anul 300 i.Hr., devenind mai tarziu tinta unor atacuri devastatoare ale vikingilor, in secolele VIII si XIX. Cu toate acestea, patrimoniul lor istoric nu a ramas similar, deoarece romanii au cucerit Marea Britanie in anul 55 i.Hr., insa nu au ajuns niciodata in Irlanda, Anglia parandu-li-se si asa destul de ploioasa. Tara Galilor si Scotia, asemenea Irlandei, au ramas in mare parte celtice, insa evenimentul politic decisiv care a determinat Anglia sa se separe de vecinii sai, a fost invazia francezilor normanzi din 1066. Combinatia mai sofisticata anglo-normanda a cucerit Dublinul in 1169, iar puterea engleza s-a consolidat mai tarziu, sub domnia lui Henric al VIII-lea si a Elisabetei I. Despartirea lui Henric de Roma a lasat Anglia in mare parte protestanta, in timp ce Irlanda a ramas catolica. Potopul mortii si distrugerii lasat in urma de Oliver Cromwell in Irlanda in timpul razboiului civil englez a pus capat relatiilor acceptabile dintre cele doua tari.

Cultura Valorile

Ca o natie predominant celtica, Irlanda se deosebeste din punct de vedere cultural de Anglia anglo-saxona normanda. Celtii intruchipeaza tendinte liniar-active si pluri-active si sunt in mod evident profilati pe dialog. Cele mai notabile valori irlandeze (dintre care unele sunt impartasite si de galezi si scotieni) sunt urmatoarele:

Religia

Pentru multi, Irlanda de Nord trece drept o tara protestanta, iar Irlanda, drept una romano-catolica. Nu este chiar atat de simplu. In Ulster, raportul intre protestanti si catolici este de 58 la 42. In timp ce in sud predomina catolicii (95%), exista peste 100 000 de protestanti, dintre care multi au fost si sunt deosebit de influenti. Primul presedinte al republicii, Douglas Hyde, era protestant, ca si cei trei scriitori remarcabili, Oscar Wilde, Samuel Beckett si W.B. Yeats. Citadele protestante ca Trinity College si Irish Times aparau liberalismul non-sectar. Desi catolicismul reprezinta de multa vreme coloana vertebrala a identitatii celtice irlandeze, si-a pierdut mult din influenta in republica moderna, in mare parte din cauza atitudinii sale fata de femei. Presedintele Mary Robinson a numit aceasta religie Biserica catolica patriarhala dominata de barbati.

Factorii culturali in procesul comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii

Irlandezii au un mod de a vorbi mai insufletit decat al englezilor si au fost descrisi ca indrazneti in vorbire. Aceasta indrazneala se invecineaza adesea cu exagerarea si nu arareori cu inflorirea adevarului. Urmarea este ceea ce irlandezii numesc lingusire si trebuie sa tinem cont de acest lucru cand discutam cu ei. Intotdeauna neprotocolari si prietenosi, irlandezii sunt mari maestri ai improvizatiei in conversatii si seamana cu italienii in ceea ce priveste talentul lor de a manifesta o aparenta intelegere si docilitate. Ei sunt cu siguranta mai poetici si mai filosofi in vorbire decat britanicii.

Tipul de ascultatori

Cand asculta, irlandezii sunt amabili si atenti, rareori manifestandu-si fatis dezacordul. Adesea simt o nevoie imperioasa de a intrerupe (pentru ca debordeaza de idei), insa rareori ii dau curs. Reactia lor este destul de puternica, insa uneori cam ambigua sau chiar perfida.

Comportamentul la intalniri si negocieri

Intalnirile cu irlandezii sunt invariabil cordiale si prietenoase, insa uneori incalcite. Ei nu prea respecta ordinea de zi si se abat bucurosi de la subiect cand se confrunta cu o idee interesanta. Ideile sunt de o mie de ori mai importante decat faptele obisnuite. Irlandezii au o afinitate puternica pentru abstract, inovatie, teoretic. In aceasta privinta se aseamana cu francezii, desi punctul lor forte nu este logica. Aceasta caracteristica determina o anumita tendinta spre tergiversare, desi ei sunt in cautare de noi modalitati de abordare a problemelor si sarcinilor. De asemenea, conduce la creativitate: ei sunt spirite neconventionale si independente, care se impotrivesc organizarii si rutinei. Latinii accepta acest lucru mai usor decat germanii, englezii, suedezii sau finlandezii.

Cum sa te intelegi cu irlandezii

Fiti calzi, prietenosi si ospitalieri ca si ei. Manifestati deschidere si folositi-va imaginatia. Spuneti multe povesti. Tineti seama de tot ce este frumos si estetic. Puneti accent pe simplitate. Nu-i numiti englezi si nu-i laudati prea mult pe englezi. Nu fiti sarcastici, dar acceptati ironia lor fina. Nu dati dovada de snobism si nu-i tineti la distanta. Nu fiti foarte pragmatici, dar nici nu incercati sa aruncati praf in ceea ce voua vi se par a fi ochi rustici de celti.