Au trecut numai 500 de ani de cand a inceput cucerirea iberica a Americii de Sud o simpla deviere in raport cu istoria activitatii umane de acolo. Este limpede, totusi, ca sosirea hispanico-portugheza, nimicind culturile indigene care existau inaintea lor si impunandu-le propria lor civilizatie, a avut un impact decisiv asupra modelarii stilului de viata latino-american. Latino-americanii nu sunt insa spanioli sau portughezi. Ei sunt o rasa cu totul diferita si ar insemna sa dam dovada de neglijenta in analizarea lor daca am ignora nu numai obarsia unora dintre stramosii lor si realizarile lor culturale unice, dar si intinderile vaste, inaccesibile ale teritoriului salbatic si necultivat care de-a lungul mileniilor au constituit o provocare si au contribuit la formarea “indienilor” migratori, deschizatori de drumuri, pe masura ce avansau in mod inevitabil spre sud. Porteno (locuitorii din Buenos Aires) arata si se simt la fel de europeni ca parizienii si italienii, iar locuitorii oraselor Santiago si Montevideo sunt destul de asemanatori insa dincolo de aceste enclave, semnele bogatului amestec mestizo sunt extrem de vizibile pe tot parcursul drumului de la Tierra del Fuego la Rio Grande.
O asemenea combinatie de rase si stramosi, un asemenea amestec interesant de pionieri, aventurieri si razboinici, un astfel de mediu geografic vast, salbatic, palpitant, situat intr-o regiune oceanica sudica relativ izolata (chiar si in secolul al XX-lea) dau nastere unei specii umane deosebite cu care europenii nu sunt inca pe deplin familiarizati. “Specii”, la plural, este mai corect spus, pentru ca cele aproximativ douazeci de republici din America Latina se deosebesc considerabil in ceea ce priveste conceptiile despre lume si stilul de viata, insa exista o calitate comuna care ii deosebeste pe latino-americani de restul omenirii. Psihologia lor este oarecum evaziva, greu de definit sau de explicat, probabil inca neexploatata sau cercetata pe deplin. Cand incercam sa definim sau sa evaluam o cultura distinctiva latino-americana vom lua inevitabil ca punct de plecare trasaturile hispanice. Conquistadores, cel putin in primii ani ai cuceririi, si-au impus cu duritate propriul tip de civilizatie asupra popoarelor indigene. Chiar daca forta motrice a cuceririlor era lacomia, ea a aparut deghizata sub masca luptei in numele unei credinte catolicismul bucurandu-se nu numai de sustinerea Papei si a doua monarhii iberice, ci avand si toate insemnele distinctive ale Europei de Sud-Vest: caracterul dur al vietii cazone, constrangerile birocratice, taxele si impozitele, misionarii zelosi, bisericile, scolile, tribunalele, chiar si Inchizitia spaniola in persoana. Culturile indigene erau uneori exploatate (cand isi cautau aliati), daca nu erau nimicite, distruse, sau, in cazul celor aflate pe teritorii inaccesibile, ignorate. Latino-americanii prezinta numeroase caracteristici latino-mediteraneene: ei sunt emotivi, exuberanti. Calitatile hispanice pe care spaniolii le-au mostenit de la cuceritorii lor altii decat cei latini au fost si ele importate in America Centrala si de Sud, in bagajul cultural al conchistadorilor, dintre care multi se trageau din andaluzii si extremaduranii influentati de mauri. Comportamentul macho, fatarnicia, tendintele delasatoare si sovinismul sunt vizibile la ei. Influenta culturilor amerindiene ii face pe latino-americani sa se deosebeasca de verii lor spanioli. Invadatorii au dobandit repede abilitatea de a se adapta la mediul ciudat si exotic al indienilor. Ei dormeau in hamacuri, in canoe cu vasle, fumau tutun, mancau porumb si cartofi si se casatoreau cu femeile indigene. Impartaseau atasamentul indienilor fata de pamant; intinderile vaste ale continentului salbatic ii stimulau in egala masura. Amestecandu-se cu nativii, ei au dobandit o noua si profunda intelegere a suferintei umane care le-a largit perspectiva asupra lumii si i-a facut sa vada exploatarea dintr-un alt unghi. Au invatat sa se revolte impotriva autoritatii europene si au simtit ca normele unei societati vechi nu puteau fi impuse asupra unor teritorii si situatii noi. Optimismul, generat de spatiul si ocaziile infinite, si-a dat mana cu fatalismul innascut. Daca aveai incredere in natura imbelsugata, totul se sfarsea cu bine.
Caracteristicile latino-americane
Dintre cele 18 republici independente ale Americii spaniole, Argentina este cea mai mare, cea mai bogata, cea mai influenta, cea mai pitoreasca, cea mai colorata, si cu siguranta, cea mai misterioasa republica. Avand un teritoriu de 2,8 milioane km2 (pe locul opt in lume in ceea ce priveste suprafata), inzestrata cu resurse imense de petrol, minerale, gaze, bumbac, zahar, cherestea si tutun, cu pampasuri acoperite de un sol superficial care se presupune ca are o adancime de trei pana la sase metri si este capabil sa hraneasca 55 de milioane de bovine si 30 de milioane de ovine, cu o rata a alfabetizarii de 95% si o clasa de mijloc bine educata si extrem de rafinata, toate acestea cu un capital uman de peste 10 milioane de locuitori, Argentina se lupta inca din anii ’90 sa realizeze un PIB putin mai mare ca al Belgiei si un PIB pe cap de locuitor reprezentand un sfert din cel al Danemarcei. In 1936, Argentina era una dintre cele mai prospere tari din lume, care se straduia sa obtina un nivel de trai comparabil cu cel din Franta. In cei 30 de ani, din 1945 pana in 1975, inflatia atingea, in medie, 30%. In mega-criza din perioada 19891990, hiperinflatia ajunsese la 5 000%, scazand la 1350% in 1990. In aceeasi perioada, Germania, Japonia si Coreea au infaptuit miracole economice de o cu totul alta dimensiune. Cum se explica faptul ca argentinienii, atat de analitici si sclipitori din punct de vedere intelectual, nu au reusit sa-si valorifice potentialul atragator? Factorii care au dus la acest esec sunt numerosi si complecsi, insa cei 40 de ani de infruntari politice si erori economice izbitoare par sa indice ca principal vinovat conducerea total ineficienta si corupta. Dar argentinienii ce au facut in acest timp? Desi structura demografica a Argentinei este alcatuita dintr-un amestec divers de nationalitati, pozitia permanent dominanta detinuta de capitala Buenos Aires in comertul argentinian arata ca partenerii internationali de afaceri vor trebui sa trateze in mod normal cu porteos (locuitorii orasului) in activitatile din sau legate de Argentina. Prin urmare, pentru a trata cu succes cu argentinienii trebuie sa ne concentram asupra modului de gandire al porteos.
Valorile
De la bun inceput trebuie sa analizam indispozitia nationala a argentinienilor, care este evidenta in Buenos Aires. Este vorba despre un soi de melancolie, care este similara framantarii nationale din Olanda si Norvegia, si care pune stapanire pe gandurile porteos, ducand la indecizia si caracterul analitic exagerat, adesea luate in ras de catre alti sud-americani.
Factorii culturali ai comunicarii Maniere si tabuuri
Buenos Aires este renumita pentru faptul ca are mai multi psihiatri pe cap de locuitor decat orice alta tara din lume. Probabil ca scaderea dramatica a nivelului de trai a zadarnicit increderea populatiei. Pentru straini, porteos sunt cei mai amabili oameni de pe Pamant, insa ei recunosc ca sunt mai irascibili intre ei, ca ii privesc de sus pe verii lor de la tara si ca se simt superiori din punct de vedere intelectual fata de restul latino-americanilor care, la randul lor, ii considera aroganti. Porteo este o fiinta umana plina de compasiune, cu maniere impecabile acasa si in societate. La restaurant este linistit, iar pe strada este un pieton si un cetatean atent. Toate trotuarele din Buenos Aires sunt nivelate in dreptul trecerilor de pietoni pentru a le fi mai usor celor care se deplaseaza in scaune cu rotile, iar cand comanzi o cafea ti se ofera gratuit apa sau suc de portocale. Chelnerii si soferii de taxi, personalul hotelier si majoritatea functionarilor publici isi fac treaba eficient si nu vei intalni oameni “cu capsa pusa”, atat de obisnuiti in randul popoarelor prost platite din Europa de Sud. Veti avea de castigat daca le veti intoarce amabilitatile acestor porteos, insa trebuie sa tineti seama de particularitatile lor. Sunt deosebit de sentimentali, iar emotia se strecoara adesea si in relatiile de afaceri. Sunt cu siguranta exagerat de politizati si s-ar putea sa fiti nevoiti sa le ascultati pasurile mai mult decat ati dori. Aproximativ 80% dintre ziarele lor nationale si locale sunt dedicate politicii, iar pentru strainii care si-au dat osteneala sa invete limba spaniola acestea nu sunt tocmai cea mai captivanta lectura. Coruptia la cele mai inalte niveluri este endemica si pana la urma obosesti intrebandu-te cat timp le mai trebuie argentinienilor ca sa scape de proasta guvernare au avut ei vreodata una buna? Cel putin autoritatea conducerii militare asupra procesului politic pare sa se fi limitat, dar scandalurile intre conducatorii alesi continua. Porteo este un bun catolic si seamana cu italianul in ceea ce priveste atitudinea fata de familiile extinse si unite. El se simte european, insa stie relativ putine despre Europa, care i se pare ca se afla la mare distanta, iar un drum pana acolo e foarte scump. In realitate, el isi umple ziua cu discutii aprinse despre viata trepidanta a capitalei aglomerate politica, scandaluri, crime, afaceri, fotbal si alte sporturi, teatru si cinema, tango (o adevarata obsesie) precum si cultivandu-si un cerc social in care se bea si se mananca mai abitir ca in multe alte tari din lume.
O asemenea combinatie de rase si stramosi, un asemenea amestec interesant de pionieri, aventurieri si razboinici, un astfel de mediu geografic vast, salbatic, palpitant, situat intr-o regiune oceanica sudica relativ izolata (chiar si in secolul al XX-lea) dau nastere unei specii umane deosebite cu care europenii nu sunt inca pe deplin familiarizati. “Specii”, la plural, este mai corect spus, pentru ca cele aproximativ douazeci de republici din America Latina se deosebesc considerabil in ceea ce priveste conceptiile despre lume si stilul de viata, insa exista o calitate comuna care ii deosebeste pe latino-americani de restul omenirii. Psihologia lor este oarecum evaziva, greu de definit sau de explicat, probabil inca neexploatata sau cercetata pe deplin. Cand incercam sa definim sau sa evaluam o cultura distinctiva latino-americana vom lua inevitabil ca punct de plecare trasaturile hispanice. Conquistadores, cel putin in primii ani ai cuceririi, si-au impus cu duritate propriul tip de civilizatie asupra popoarelor indigene. Chiar daca forta motrice a cuceririlor era lacomia, ea a aparut deghizata sub masca luptei in numele unei credinte catolicismul bucurandu-se nu numai de sustinerea Papei si a doua monarhii iberice, ci avand si toate insemnele distinctive ale Europei de Sud-Vest: caracterul dur al vietii cazone, constrangerile birocratice, taxele si impozitele, misionarii zelosi, bisericile, scolile, tribunalele, chiar si Inchizitia spaniola in persoana. Culturile indigene erau uneori exploatate (cand isi cautau aliati), daca nu erau nimicite, distruse, sau, in cazul celor aflate pe teritorii inaccesibile, ignorate. Latino-americanii prezinta numeroase caracteristici latino-mediteraneene: ei sunt emotivi, exuberanti. Calitatile hispanice pe care spaniolii le-au mostenit de la cuceritorii lor altii decat cei latini au fost si ele importate in America Centrala si de Sud, in bagajul cultural al conchistadorilor, dintre care multi se trageau din andaluzii si extremaduranii influentati de mauri. Comportamentul macho, fatarnicia, tendintele delasatoare si sovinismul sunt vizibile la ei. Influenta culturilor amerindiene ii face pe latino-americani sa se deosebeasca de verii lor spanioli. Invadatorii au dobandit repede abilitatea de a se adapta la mediul ciudat si exotic al indienilor. Ei dormeau in hamacuri, in canoe cu vasle, fumau tutun, mancau porumb si cartofi si se casatoreau cu femeile indigene. Impartaseau atasamentul indienilor fata de pamant; intinderile vaste ale continentului salbatic ii stimulau in egala masura. Amestecandu-se cu nativii, ei au dobandit o noua si profunda intelegere a suferintei umane care le-a largit perspectiva asupra lumii si i-a facut sa vada exploatarea dintr-un alt unghi. Au invatat sa se revolte impotriva autoritatii europene si au simtit ca normele unei societati vechi nu puteau fi impuse asupra unor teritorii si situatii noi. Optimismul, generat de spatiul si ocaziile infinite, si-a dat mana cu fatalismul innascut. Daca aveai incredere in natura imbelsugata, totul se sfarsea cu bine.
Caracteristicile latino-americane
Dintre cele 18 republici independente ale Americii spaniole, Argentina este cea mai mare, cea mai bogata, cea mai influenta, cea mai pitoreasca, cea mai colorata, si cu siguranta, cea mai misterioasa republica. Avand un teritoriu de 2,8 milioane km2 (pe locul opt in lume in ceea ce priveste suprafata), inzestrata cu resurse imense de petrol, minerale, gaze, bumbac, zahar, cherestea si tutun, cu pampasuri acoperite de un sol superficial care se presupune ca are o adancime de trei pana la sase metri si este capabil sa hraneasca 55 de milioane de bovine si 30 de milioane de ovine, cu o rata a alfabetizarii de 95% si o clasa de mijloc bine educata si extrem de rafinata, toate acestea cu un capital uman de peste 10 milioane de locuitori, Argentina se lupta inca din anii ’90 sa realizeze un PIB putin mai mare ca al Belgiei si un PIB pe cap de locuitor reprezentand un sfert din cel al Danemarcei. In 1936, Argentina era una dintre cele mai prospere tari din lume, care se straduia sa obtina un nivel de trai comparabil cu cel din Franta. In cei 30 de ani, din 1945 pana in 1975, inflatia atingea, in medie, 30%. In mega-criza din perioada 19891990, hiperinflatia ajunsese la 5 000%, scazand la 1350% in 1990. In aceeasi perioada, Germania, Japonia si Coreea au infaptuit miracole economice de o cu totul alta dimensiune. Cum se explica faptul ca argentinienii, atat de analitici si sclipitori din punct de vedere intelectual, nu au reusit sa-si valorifice potentialul atragator? Factorii care au dus la acest esec sunt numerosi si complecsi, insa cei 40 de ani de infruntari politice si erori economice izbitoare par sa indice ca principal vinovat conducerea total ineficienta si corupta. Dar argentinienii ce au facut in acest timp? Desi structura demografica a Argentinei este alcatuita dintr-un amestec divers de nationalitati, pozitia permanent dominanta detinuta de capitala Buenos Aires in comertul argentinian arata ca partenerii internationali de afaceri vor trebui sa trateze in mod normal cu porteos (locuitorii orasului) in activitatile din sau legate de Argentina. Prin urmare, pentru a trata cu succes cu argentinienii trebuie sa ne concentram asupra modului de gandire al porteos.
Valorile
De la bun inceput trebuie sa analizam indispozitia nationala a argentinienilor, care este evidenta in Buenos Aires. Este vorba despre un soi de melancolie, care este similara framantarii nationale din Olanda si Norvegia, si care pune stapanire pe gandurile porteos, ducand la indecizia si caracterul analitic exagerat, adesea luate in ras de catre alti sud-americani.
Factorii culturali ai comunicarii Maniere si tabuuri
Buenos Aires este renumita pentru faptul ca are mai multi psihiatri pe cap de locuitor decat orice alta tara din lume. Probabil ca scaderea dramatica a nivelului de trai a zadarnicit increderea populatiei. Pentru straini, porteos sunt cei mai amabili oameni de pe Pamant, insa ei recunosc ca sunt mai irascibili intre ei, ca ii privesc de sus pe verii lor de la tara si ca se simt superiori din punct de vedere intelectual fata de restul latino-americanilor care, la randul lor, ii considera aroganti. Porteo este o fiinta umana plina de compasiune, cu maniere impecabile acasa si in societate. La restaurant este linistit, iar pe strada este un pieton si un cetatean atent. Toate trotuarele din Buenos Aires sunt nivelate in dreptul trecerilor de pietoni pentru a le fi mai usor celor care se deplaseaza in scaune cu rotile, iar cand comanzi o cafea ti se ofera gratuit apa sau suc de portocale. Chelnerii si soferii de taxi, personalul hotelier si majoritatea functionarilor publici isi fac treaba eficient si nu vei intalni oameni “cu capsa pusa”, atat de obisnuiti in randul popoarelor prost platite din Europa de Sud. Veti avea de castigat daca le veti intoarce amabilitatile acestor porteos, insa trebuie sa tineti seama de particularitatile lor. Sunt deosebit de sentimentali, iar emotia se strecoara adesea si in relatiile de afaceri. Sunt cu siguranta exagerat de politizati si s-ar putea sa fiti nevoiti sa le ascultati pasurile mai mult decat ati dori. Aproximativ 80% dintre ziarele lor nationale si locale sunt dedicate politicii, iar pentru strainii care si-au dat osteneala sa invete limba spaniola acestea nu sunt tocmai cea mai captivanta lectura. Coruptia la cele mai inalte niveluri este endemica si pana la urma obosesti intrebandu-te cat timp le mai trebuie argentinienilor ca sa scape de proasta guvernare au avut ei vreodata una buna? Cel putin autoritatea conducerii militare asupra procesului politic pare sa se fi limitat, dar scandalurile intre conducatorii alesi continua. Porteo este un bun catolic si seamana cu italianul in ceea ce priveste atitudinea fata de familiile extinse si unite. El se simte european, insa stie relativ putine despre Europa, care i se pare ca se afla la mare distanta, iar un drum pana acolo e foarte scump. In realitate, el isi umple ziua cu discutii aprinse despre viata trepidanta a capitalei aglomerate politica, scandaluri, crime, afaceri, fotbal si alte sporturi, teatru si cinema, tango (o adevarata obsesie) precum si cultivandu-si un cerc social in care se bea si se mananca mai abitir ca in multe alte tari din lume.
Posts
No comments:
Post a Comment