Bosnia şi Herţegovina - date despre...

Denumirea oficială: Republica Bosnia şi Herţegovina
Capitala: Sarajevo (525.000 loc.)
Limba oficială: sârbo-croată
Suprafaţa: 51.100 km2
Locuitori: 3,52 mil. loc.; (69 loc./km2)
Religia: islamism 40%; ortodoxism 30%, catolicism 20%
Moneda: dinarul Bosnia şi Herţegovina
Forma de guvernământ: republică

Geografia: Bosnia şi Herţegovina formează un stat în S Europei, în Pen. Balcanică, fără ieşire la mare. Limite: Croaţia (S,V,N), Iugoslava (E,S).

Geografia fizică: Statul Bosnia şi Herţegovina se întinde între Sava şi M. Adriatică. Are un relief muntos, străbătut de văile adânci ale apelor. În V Munţii Metaliferi (alt. 1000 m) şi Alpii Dinarici (alt. 2000 m) cei mai înalţi din Bosnia şi Herţegovina. Pe valea Savei, Câmpia Posavina (în N); la sud de ea, se întinde o zonă colinară. Apele: Drina, Urbas şi Neretva au săpat în munţi chei spectaculoase; fenomene carstice.

Clima: temperat-continentală cu temp. medii anuale de -2˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie, specifice zonelor înalte; în rest, climă mediteraneană: 7˚C în ianuarie şi 27˚C în iulie (cu ierni blânde şi veri secetoase).

Floră şi faună: Pădurile de foioase acoperă cca. 50% din teritoriul ţării; printre ţările europene cu o pondere ridicată de vegetaţie forestieră. Faună bogată şi variată: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, păsări cântătoare.

Populaţia: bosnieci (sârbi şi croaţi musulmani) cca. 40%; sârbi (ortodocşi) 30%; croaţi (catolici) 20%. Concentrarea pop. în N, pe câmpia Savei (Posavina) şi în reg. capitalei, mai scăzută în S. Rata natalităţii: 12,3‰; a mortalităţii: 7,3‰. Rata pop. urbane: 49%.

Resurse şi economie: Economie diversificată, clar afectată de război. Ind. siderurgică, metalurgică (neferoase), energetică, a lemnului. Resurse minerale: cărbune, fier, mangan, bauxită. Agric. bazată îndeosebi pe creşterea bovinelor şi porcinelor şi respectiv pe cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr. Se mai cultivă: grâu, porumb; pomicultură, viticultură. După l990 datorită războiului turismul nu mai este practicabil.

Transport şi comunicaţii: transport rutier; cale ferată. Aeroport la Sarajevo.

Oraşe: Banja Luka, Mostar, Tuzla, Srebmika.

Istoria: Teritoriu locuit de iliri şi de celţi; în sec. II-I î. Hr. devine provincie a Imp. roman (trecând după 395 sub autoritatea Bizanţului). În sec. VII cucerit de slavii de sud. Un teritoriu disputat de statele şi popoarele vecine. Perioadă îndelungată de cristalizare statală. În sec. XIV, devine regat înfloritor. În 1463 şi 1482 Bosnia şi apoi Herţegovina sunt înglobate în Imp. Otoman; se răspândeşte islamismul. În sec. următor 70% din pop. este islamică. Spre deosebire de alte oraşe din Balcani, Sarajevo apare abia în sec. XVI ca nod comercial (caravansarai). În sec. XIX terit. cucerit şi apoi anexat de Austro-Ungaria (1908). Sarajevo este locul unde a fost ucis Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Habsburgic, ceea ce declanşează primul război mondial. După l9l8, teritoriul Bosnia şi Herţegovina este înglobat în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, ceea ce devine în 1929 Regatul Iugoslava în a cărei conducere monopolul aparţine aproape exclusiv sârbilor. În cel de al doilea război mondial aici se instituie timp de 4 ani centrul unei puternice rezistenţe antigermane, Tito fiind liderul partizanilor de pe teritoriul Iugoslaviei. În 1946 ia fiinţă Republica Populară Federativă Iugoslava; 1963: Rep. Soc. Federativă Iugoslava, în componenţa căreia intră 6 republici: Slovenia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia. 1989-1992: în Bosnia şi Herţegovina iau naştere conflicte interetnice; musulmanii vor o ţară independentă, sârbii vor unirea cu Serbia, iar Croaţii vor alinierea zonei croate la Croaţia. 1992: referendum, pe care sârbii din Bosnia şi Herţegovina îl boicotează, referitor la independenţa ţării şi 99,4% din voturi sunt pentru independenţa statului Bosnia şi Herţegovina. Parlamentul din Sarajevo proclamă independenţa Bosnia şi Herţegovina (în absenţa reprezentanţilor sârbi). În 1992 statul independent Bosnia şi Herţegovina este recunoscut de CEE, iar sârbii îşi proclamă unilateral o republică a popoarelor sârbe. În data de 3.VII.1992, croaţii din Bosnia şi Herţegovina (zona sud-vestică,) proclamă unilateral existenţa unui stat croat independent. Războiul izbucnit în primăvara lui 1992 are o violenţă de neimaginat în Europa ultimului deceniu - practicând epurarea etnică, face zeci de mii de victime. Aproape 2 milioane de bosnieci rămân fără cămine, fiind izgoniţi. Trupele internaţionale de menţinere a păcii intră în acţiune, adesea căzând victimă atacurilor asupra convoaielor umanitare. Pentru prima oară după tribunalul care a judecat crimele de război la Nurenberg, încep să fie deferiţi Tribunalului Internaţional de la Haga criminalii de război din Bosnia şi Herţegovina.

Statul: este republică parlamentară, potrivit Constituţiei adoptate în 1990. Puterea legislativă este exercitată de Colegiul Prezidenţial şi de Adunare (un parlament bicameral); cea executivă de un cabinet numit de Adunare, ca rezultat al alegerilor  legislative. Instituţii statale în curs de constituire. Multipartitism.