Belgia - date despre...

Denumirea oficială: Regatul Belgiei
Capitala: Bruxelles (960.000 loc.)
Limba oficială: bilingvism; olandeză (flamandă) şi franceză (valonă)
Suprafaţa: 30.500 km2
Locuitori: l0,l4 mil.; (333 loc./km2)
Religia: catolicism 90%, protestantism, mozaism
Moneda: francul belgian
Forma de guvernământ: regat
Ziua naţională: 21 iulie

Geografia: Belgia este aşezată în vestul Europei cu ieşire la Marea Nordului. Limite: M. Nordului, Olanda (N), Germania, Luxemburg (E), Franţa (S şi V).

Geografia fizică: Relieful Belgiei urcă în trepte de la M. Nordului din NV terit. către SE, până în masivul Ardeni (400-700 m), un podiş vechi (Belgia înaltă). În centru, se află reg. Brabant, ceva mai joasă şi înclinată spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situată în V ţării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M. Nordului.

Atât Podişul Condroz (SE), cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene carstice (ocrotite în rezervaţii). Reţeaua hidrografică este bogată; apele au debit mare.

Clima: este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. Temp. medie anuală din vară și iarnă este de 30 şi 17˚C. În Ardeni clima e mai aspră; în Campine mai caldă.

Floră şi faună: Pădurile cuprind 20% din terit. în special în masivul Ardenilor; păduri de foioase: stejar, fag, mesteacăn. Fauna: pisica sălbatică, jderul, salamandra; avifaună în reg. litorală (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul). Peste 200 de rezervaţii (de stat şi particulare) şi un parc naţional.

Populaţia: Belgia este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Pop. este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie. Cu toată creşterea lentă a pop. şomajul a crescut. Rata natalităţii: 11,8‰; a mortalităţii: 10,5‰. Rata pop. urbane 97%.

Resurse şi economie: Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea diamantelor. Ind. metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu), ind. constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini  unelte, material feroviar, vase fluviale şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria de extracţie a huilei; ind. de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agricultura antrenează 3% din pop. activă; preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate.

Transporturi şi comunicaţii: Belgia are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin canale, formând un excelent sistem de transport pe apă.

Oraşe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru şlefuirea diamantelor), Ghent, Ostend, Charleroi, Liege, Bragge/Bruges. Există 4 universităţi: cea mai veche fiind cea din Louvain.

Istoria: Celţii belgi au fost cuceriţi de romani (58-50 î. Hr.) şi terit. transformat în prov. romană: Gallia Belgica; de franci (sec. III—IV d. Hr.), făcând parte din regatul merovingian, apoi imperiul carolingian şi Lotharingia (după 843 d. Hr.). În sec. IX invazia vikingilor. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec. XI-XIII) datorită ind. postăvăritului. Se dezvoltă formaţiuni statele semi-independente, comitatele Flandrei şi Brabandului, care în 1384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Moştenite de Carol Quintul, împărat german şi rege al Spaniei, vor fi lăsate moştenire fiului său Filip II al Spaniei în 1559. După revoluţia Ţărilor de Jos împotriva Spaniei (1572) şi obţinerea independenţei Olandei (1581), teritoriile Belgiei, preponderent catolice, reunite în  «Uniunea din Arras» rămân sub ocupaţia spaniolă; în 1714 trec în posesia familiei de  Habsburg. După înfrângerea lui Napoleon, Congresul de la Viena (1815) decide intrarea Belgiei în componenţa Ţărilor de Jos. În l830 izbucneşte la Bruxelles revoluţia anti-olandeză, în urma căreia Belgia îşi proclamă independenţa. Prin Constituţia din 1831, după modelul celei americane, devine monarhie constituţională. I se asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». În ambele războaie mondiale, Belgia este ocupată de trupele germane, deşi îşi declarase, de fiecare dată, neutralitatea. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) şi cei de limbă olandeză (flamanzii), accentuate de diferenţierea pe plan econ. a nordului şi a sudului, repercutate în viaţa politică şi în instabilitatea guvernului. În 1988, Belgia devine stat federal (Flandra, Vallonia şi enclava francofonă a Bruxellesului). Un stat care, datorita situării sale într-o zonă de interferenţă şi de confruntare a civilizaţiilor, a căpătat o adevărată vocaţie Europeană. Stat fondator al Consiliului Europei în 1949 şi al altor instituţii, în special europene, de o deosebită importanţă (CEE, VEO, NATO).

Statul: este federal, monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit Constituţiei din 1831. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Conform principiului regele domneşte dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului, limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Multipartitism.