Aceasta tara de dimensiuni considerabile
(1 648 000 de km2) este in mare parte un platou care atinge in medie 1
200 de metri inaltime si i-a atras pe indo-europenii migratori (care au
ocupat apoi Europa), la inceputul anului 2000 i.Hr. O alta invazie
indo-europeana a avut loc (dinspre Caucaz) in jurul anului 1000 i.Hr.,
care a introdus fierul, cuprul si caii, intarind prin urmare regiunea.
Acesti factori, precum si o clima care a generat o populatie robusta si
viguroasa, le-au permis iranienilor sa domine in regiune pana in
timpurile moderne. Monarhia Pahlavi a fost rasturnata in 1979, luand
fiinta Republica Islamica Iran, care a fost aprobata o luna mai tarziu,
printr-un referendum universal.
Ayatollahul Khomeiny s-a impus ca lider incontestabil. Guvernarea mullahului a continuat pana la sfarsitul secolului. Din punct de vedere economic, este important sa intelegem ca in prezent iranienii manifesta prudenta la semnarea unor contracte importante cu firme straine. Exista diferente semnificative de atitudine intre sectorul privat si cel public: in timp ce comertul cu sectorul privat este caracterizat de rapiditate, mobilitate si actualitate, statul functioneaza “ca o frana”, iar afacerile cu el sunt pe termen lung si proiectate in viitor. Acceptarea unor proiecte tine de bunavointa si insistenta companiei occidentale de a investi acum, fara a beneficia de prea mare ajutor financiar din partea Iranului; aceasta trebuie sa fie dispusa sa culeaga roadele mai tarziu, sa creeze locuri de munca pentru iranieni si sa fabrice produse in Iran, care ar putea fi exportate si in alte tari din regiune.
Ayatollahul Khomeiny s-a impus ca lider incontestabil. Guvernarea mullahului a continuat pana la sfarsitul secolului. Din punct de vedere economic, este important sa intelegem ca in prezent iranienii manifesta prudenta la semnarea unor contracte importante cu firme straine. Exista diferente semnificative de atitudine intre sectorul privat si cel public: in timp ce comertul cu sectorul privat este caracterizat de rapiditate, mobilitate si actualitate, statul functioneaza “ca o frana”, iar afacerile cu el sunt pe termen lung si proiectate in viitor. Acceptarea unor proiecte tine de bunavointa si insistenta companiei occidentale de a investi acum, fara a beneficia de prea mare ajutor financiar din partea Iranului; aceasta trebuie sa fie dispusa sa culeaga roadele mai tarziu, sa creeze locuri de munca pentru iranieni si sa fabrice produse in Iran, care ar putea fi exportate si in alte tari din regiune.
Davra
Davra inseamna o impletitura de relatii
personale care are influenta in viata politica iraniana. Termenul
inseamna literalmente cercuri. Fiecare cerc este un grup de informare
compus din indivizi care se intalnesc periodic, de obicei, alegand prin
rotatie alt loc de intalnire, la cate unul dintre membrii sai. Acestea
pot cuprinde oricate relatii profesionale, familiale etc. Davra pare
sa aiba sens deoarece premisa culturala este ca puterea “reala” nu
circula de la o institutie la alta, asa cum sugereaza aparatul oficial
de guvernamant, ci de la o persoana la alta sau la grupuri de persoane
care reusesc efectiv sa-si impuna autoritatea. Conceptia fundamentala a
relatiilor interpersonale asimetrice demonstreaza ca iranienii tind sa
creada ca supravietuirea si succesul lor depind de talentul lor de a
cultiva relatiile personale potrivite si de a le folosi pentru a-si
atinge scopurile.
Cultura, Valorile
Cultura iraniana sau persana este mai
veche de 3 000 de ani, iar poporul respecta cu mandrie traditiile sale
si simtul conducerii si puterii din sudul regiunii Caspice. Desi
musulmani, ei au putine in comun cu numeroasele state arabe din Golful
Persic si au purtat cu Irakul un razboi neconcludent, dar care le-a
adus prejudicii economice, incheiat in 1987. Au o cultura pluri-activa
si axata pe dialog, insa nu sunt atat de vorbareti ca arabii.
Valorile
iraniene, enumerate de ei insisi, sunt in principal:
Concepte, Stilul de conducere si statutul
In termeni generali, conducerea
spirituala este hotaratoare. Cand liderul spiritual, ayatollahul
Khomeiny a hotarat ca a venit timpul ca sahul sa plece, sustinerea a
fost masiva si prompta (in proportie de 98,2%). In afaceri, liderul
poate fi recunoscut dupa faptul ca este ultimul care intra in incapere
la o sedinta si ocupa locul din mijloc. Ca o alternativa, el poate
sa-si manifeste ospitalitatea intampinandu-si oaspetii la intrarea in
camera. Realizarile academice au o importanta majora: in guvern,
liderul iranian trebuie sa fie “un teolog cu o pregatire desavarsita”,
ales de “specialisti”. In afaceri, statutul de manager se dobandeste pe
baza studiilor si a cunostintelor de specialitate. Managerii pot
foarte bine sa fi studiat in Occident sau in Iran.
Spatiul si timpul
Iranienii pastreaza distanta mai mult
decat arabii; sunt obisnuiti cu aceasta, deoarece densitatea populatiei
este mult sub cifra obisnuita in regiune. Ei sunt poate mai punctuali
decat arabii si pretind ca respecta mai mult timpul celorlalti. In
Teheran, lipsa de punctualitate poate fi, in mod justificat, pusa pe
seama traficului.
Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii
Iranienii sunt vorbareti (desi li se par
taciturni vecinilor lor mai vorbareti) insa respecta demnitatea si
seriozitatea intentiilor exprimate. Pot fi vorbareti, insa nu vorbesc
de dragul de a vorbi, mai ales in afaceri. Se orienteaza imediat asupra
a ce este adecvat si politicos, in functie de context. Ii pasioneaza
sa faca diferenta intre ceea ce se cuvine in societate si in anumite
situatii si ceea ce se preteaza la piata de desfacere. Pot fi
convingatori si admira puterea de convingere a altora. Tolereaza
palavrageala, in special laudele reciproce aduse ospitalitatii altora,
insa curand devin nerabdatori sa intre in miezul problemei si sa arate
ca au o inteligenta ascutita si ca au ceva de spus.
Tipul de ascultatori
Iranienilor le place sa vorbeasca, insa
vor asculta cu mare atentie atunci cand considera ca interlocutorul lor
are de spus ceva nou. Sunt foarte interesati de procesele tehnologice
si, avand o adevarata admiratie pentru “experti”, vor fi numai ochi si
urechi la noutatile tehnologice. Totusi, fiti atenti sa nu le creati
impresia ca occidentalii le sunt superiori, pentru ca reactioneaza
foarte urat daca simt ca nu li se acorda respectul cuvenit sau sunt
subapreciati. In definitiv, au un puternic simt al superioritatii
propriilor valori spirituale si doresc sa cladeasca un viitor mai bun
pentru ei insisi, cu ajutorul tehnologiei, insa fara a imbratisa niste
valori pe care le considera decadente si care sunt in cele din urma,
sortite pieirii. Dovedind destul de mult respect fata de spatiul si
timpul celorlalti, iranienii nu obisnuiesc sa-si intrerupa
interlocutorii, ca arabii, si nu ingaduie sa li se abata atentia de la
problema in cauza.
Comportamentul la intalniri si negocieri
Inainte de a trece la afaceri, este
necesara o anumita introducere: cel mai bine este sa-i laudati pentru
ospitalitatea lor si pentru pregatirile facute in cinstea voastra. Cu
toate acestea, ei sunt dornici sa inceapa negocierile propriu-zise
destul de repede si vor arata acest lucru destul de clar intrebandu-va
direct care va sunt intentiile si scopul. S-ar putea sa manifeste o
oarecare suspiciune pana cand vor fi absolut siguri de “scopul real” al
negocierii. Procedurile vi se vor parea, probabil, cumpatate si
retinute in comparatie cu cele ale arabilor, iranienii admirand
politetea si demnitatea in prezentarea situatiei, precum si o
deschidere care nu lasa loc de banuieli cu privire la un motiv ascuns.
Acest lucru nu inseamna ca trebuie sa cadem in pacatul de a-i considera
naivi: nici iranienii nu-si dezvaluie cu usurinta sentimentele sau
opiniile. Este important sa ii convingeti ca Iranul va avea de castigat
din afacerile pe care le discutati. Poate ca le lipseste vreo veriga
tehnica dintr-un proiect pe care l-au inceput deja, iar compania
voastra le poate fi de ajutor. Concentrati-va mai degraba asupra
acestui aspect in loc sa va aratati prea avizi de a pune mana pe toata
afacerea deodata, pentru ca astfel veti da impresia ca subevaluati
propriile lor realizari tehnice. Incercati mai bine sa aflati care sunt
piesele lipsa din puzzle, decat sa le demonstrati ca sunteti mai
priceputi. Ascultati-i cu atentie, pentru ca sunt gata sa va explice cu
lux de amanunte si fiti pregatiti sa analizati ulterior mesajul de
baza, pentru ca s-ar putea ca pe moment sa nu va dati seama care este
acesta. Totusi, daca va puteti sustine cazul cu date tehnice concrete,
prezentate cu modestie, e posibil sa obtineti o reactie din partea lor.
Asigurati-va ca ceea ce le oferiti reprezinta chiar ultima noutate in
materie de tehnologie; nu vor fi deloc incantati sa li se ofere ceva
considerat de ei a fi invechit. Ii veti castiga de partea voastra
oferindu-le informatii substantiale si probabil ca isi vor nota o
multime de lucruri, asa ca fiti atenti sa nu va contraziceti mai tarziu.
O data ce le-ati castigat increderea si respectul, vor mai urma si
alte afaceri. Subliniati numele companiei voastre: faima si reputatia
numelor au o mare importanta pentru ei. Iranienii au o mare putere de
convingere (observati succesul repurtat de liderii lor in obtinerea
unui sprijin masiv) si se vor astepta, la randul lor, sa incercati sa-i
convingeti. Daca la inceput par sa reactioneze negativ la unele idei
nu inseamna ca trebuie sa va dati batuti. Mai incercati inca de vreo
trei ori. Ei cred cu putere in ideile lor si se asteapta ca si voi sa
faceti la fel. Daca renuntati imediat veti fi banuiti de slabiciune si
lipsa de convingere. Acelasi lucru e valabil si pentru invitatii le
place sa invite pe altii si sa fie invitati, insa deseori vor refuza
inainte de a accepta. Iranienii sunt dornici sa demonstreze ca au o
“minte brici”, neincetosata de vicii occidentale decadente precum
alcoolul si nu le e pe plac imprecizia si nesiguranta celorlalti. Sunt
foarte ageri, insa pot parea indecisi, inflexibili si lenti.
Contractele si acordurile incheiate cu ei trebuie sa fie scurte insa
cuprinzatoare. Iranienilor nu le place sa se lungeasca. Veti observa
ca managerii care au studiat in Occident privesc lucrurile diferit fata
de cei care au studiat in Iran. S-ar putea ca primii sa fie mai usor
de abordat. Retineti ca intalnirile pot fi intrerupte de lungi sedinte
de rugaciuni si ca este inutil sa va stabiliti calatoriile de afaceri
in timpul Ramadanului.
Maniere si tabuuri
Gesticuleaza mai putin si mai discret
decat arabii. Nu consuma alcool. Au restrictii alimentare (in special
la carnea de porc). Nu dau mana cu femeile. Folosirea mainii stangi
pentru treburi curate este interzisa.
Cum sa te intelegi cu iranienii
Esential este sa le arati respect. O buna
modalitate de a le demonstra acest lucru in mod convingator, nu doar
evitand subiectele care pentru occidentali sunt greu de inteles, ar fi
sa aduceti laude mostenirii lor culturale, de care sunt mandri pe buna
dreptate. Ei simt ca au o cultura mai profunda ca a lumii arabe, prin
urmare orice lauda adusa artei, mestesugului si designului sau
arhitecturii (domenii care sunt poate cel mai usor de apreciat) este
binevenita. Ei admira in special arta laborioasa si migaloasa, care se
regaseste in covoarele lor si in decoratiunile interioare ale
moscheelor lor. Au un simt dezvoltat al modelelor si designului,
deoarece reprezentarea artistica a chipului omenesc este interzisa,
fiind considerat un act de idolatrie asadar ganditi-va la acest aspect
atunci cand oferiti sau primiti daruri, lucru obisnuit pentru ei.
Iranienii nu uita cu una cu doua ofensele aduse tarii sau credintei lor.
Ar trebui sa tineti cont de relatiile istorice existente intre tara
voastra si Iran ei vor tine seama, in mod sigur. Daca nu exista vreun
moment negativ in istoria lor in care sa fi fost implicate ambele,
atunci porniti cu un avantaj considerabil. Evitati glumele atat timp
cat nu aveti certitudinea ca acestea se preteaza in contextul
respectiv. Mai ales evitati sa faceti glume pe seama altora, caci acest
lucru este considerat o lipsa de politete. Si inca ceva: nu zambiti
prea mult; ei nu fac asa ceva.
No comments:
Post a Comment