Impinsi in Marea Nordului de Germania si
Belgia, olandezii au scos tot ce e mai bun din cea mai aglomerata
bucata de pamant din cadrul UE, construind pe aceasta cel mai mare port
din lume si extinzandu-se mai degraba catre mare decat catre uscat.
Aflata pe locul 14 in topul economiilor mondiale, Olanda este o tara
mica, insa cu o mare influenta. Din punct de vedere cultural, olandezii
sunt orientati catre nord si vest (si putin spre est), insa nu spre
sud. Au putine trasaturi latine, insa au multe lucruri in comun cu
britanicii, germanii, suedezii si norvegienii, ca si cum, in momente
diferite au urmat modele diferite. Poate ca acest lucru explica in parte
caracterul paradoxal al societatii olandeze.
Cu norvegienii impartasesc aceeasi dilema morala nationala cum poate un stat modern sa imbratiseze ingaduinta, toleranta, inovatia la scara larga si cautarea pragmatica a prosperitatii fara a-si pierde valorile istorice impamantenite, care au servit atat de bine in trecut aceasta societate puritana si cumpatata? Egalitarismul omniprezent atat in Olanda, cat si in Suedia a dus la crearea celor mai cuprinzatoare (si costisitoare) doua state europene ale prosperitatii, cu toate implicatiile fiscalitatii ridicate ce decurg din aceasta. In ambele cazuri, costul acestui lux a fost sporit de o politica generoasa a imigrarii: 10% dintre suedezii de azi nu s-au nascut in Suedia, iar 15% dintre cei care traiesc in Olanda nu sunt de origine olandeza. In lumea afacerilor, atat olandezii, cat si suedezii au multe concerne multinationale vestite (Shell, Unilever, Philips, Volvo, Electrolux, Scania, Alfa-Laval etc.) in comparatie cu marimea economiilor lor. Este o situatie destul de diferita fata de cea a Danemarcei, Norvegiei, Finlandei si Belgiei, de pilda, care au putine companii cunoscute in lume (Nokia si Carlsberg sunt probabil singurele). Este firesc ca olandezii, aflandu-se in vecinatatea Germaniei, sa aiba multe trasaturi comune cu vecinul lor prosper. Dinamismul, harnicia si etica muncii sunt cele mai importante dintre aceste caracteristici. Daca germanii sunt recunoscuti pentru eficienta si punctualitate, olandezii vor pretinde ca si ei sunt la fel. Au o puternica orientare spre profit si spre a face bani (care insa nu trebuie cheltuiti prea repede!). Olandezii si germanii sunt la fel de economi, insa guvernele lor (in special cel olandez) nu sunt atat de stranse la punga. Numai companiile olandeze mai conservatoare, de tip mai vechi, seamana cu cele germane, insa trasaturile comune de management sunt: franchetea, un anume formalism cu privire la titluri si importanta educatiei ca o componenta esentiala a conducerii. In Olanda, educatia urmeaza modelul german, cele mai importante caracteristici fiind: scolile profesionale, ucenicia si pregatirea la locul de munca. Ambele tari exceleaza in formarea de ingineri si tehnicieni. Olandezii si germanii rivalizeaza unii cu altii in ceea ce priveste cunoasterea drepturilor lor, insa compenseaza acest lucru prin a fi la fel de constienti de obligatiile lor; chibzuinta este un alt factor comun. In ciuda trasaturilor lor germanice evidente, olandezii se identifica poate cel mai mult cu britanicii. Cand discuta cu englezii, ei au un aer de rudenie care traverseaza cu usurinta fasia ingusta de apa dintre ei. Locuitorii insulelor frizice vorbesc o limba pe undeva intre olandeza si engleza. Traditiile maritime ale celor doua tari ii fac sa impartaseasca internationalismul timpuriu, epocile pasionante ale explorarii si activitatilor antreprenoriale si imperiile uriase, dezorganizate, in care durabilitatea, deprinderile administrative si toleranta religioasa erau trasaturi notabile. Olandezii si englezii raman fideli monarhiei si conservatorismului elementar, insa le atenueaza printr-o guvernare parlamentara democratica, o pasiune pentru dezbateri si un autodeterminism activ, practicat in tacere. Pasiunea pentru case, gradini si flori este aceeasi in ambele tari. In afaceri, olandezii si englezii se aseamana in ceea ce priveste imbracamintea, discutiile de tatonare, orientarea spre profit si pragmatismul. Excesul de protocol nu este agreat, mancarea nu ocupa un loc central in nici una dintre cele doua culturi (nici un pranz nu dureaza trei ore), iar competitia interna, desi acerba, nu trebuie sa se manifeste pe fata.
Cu norvegienii impartasesc aceeasi dilema morala nationala cum poate un stat modern sa imbratiseze ingaduinta, toleranta, inovatia la scara larga si cautarea pragmatica a prosperitatii fara a-si pierde valorile istorice impamantenite, care au servit atat de bine in trecut aceasta societate puritana si cumpatata? Egalitarismul omniprezent atat in Olanda, cat si in Suedia a dus la crearea celor mai cuprinzatoare (si costisitoare) doua state europene ale prosperitatii, cu toate implicatiile fiscalitatii ridicate ce decurg din aceasta. In ambele cazuri, costul acestui lux a fost sporit de o politica generoasa a imigrarii: 10% dintre suedezii de azi nu s-au nascut in Suedia, iar 15% dintre cei care traiesc in Olanda nu sunt de origine olandeza. In lumea afacerilor, atat olandezii, cat si suedezii au multe concerne multinationale vestite (Shell, Unilever, Philips, Volvo, Electrolux, Scania, Alfa-Laval etc.) in comparatie cu marimea economiilor lor. Este o situatie destul de diferita fata de cea a Danemarcei, Norvegiei, Finlandei si Belgiei, de pilda, care au putine companii cunoscute in lume (Nokia si Carlsberg sunt probabil singurele). Este firesc ca olandezii, aflandu-se in vecinatatea Germaniei, sa aiba multe trasaturi comune cu vecinul lor prosper. Dinamismul, harnicia si etica muncii sunt cele mai importante dintre aceste caracteristici. Daca germanii sunt recunoscuti pentru eficienta si punctualitate, olandezii vor pretinde ca si ei sunt la fel. Au o puternica orientare spre profit si spre a face bani (care insa nu trebuie cheltuiti prea repede!). Olandezii si germanii sunt la fel de economi, insa guvernele lor (in special cel olandez) nu sunt atat de stranse la punga. Numai companiile olandeze mai conservatoare, de tip mai vechi, seamana cu cele germane, insa trasaturile comune de management sunt: franchetea, un anume formalism cu privire la titluri si importanta educatiei ca o componenta esentiala a conducerii. In Olanda, educatia urmeaza modelul german, cele mai importante caracteristici fiind: scolile profesionale, ucenicia si pregatirea la locul de munca. Ambele tari exceleaza in formarea de ingineri si tehnicieni. Olandezii si germanii rivalizeaza unii cu altii in ceea ce priveste cunoasterea drepturilor lor, insa compenseaza acest lucru prin a fi la fel de constienti de obligatiile lor; chibzuinta este un alt factor comun. In ciuda trasaturilor lor germanice evidente, olandezii se identifica poate cel mai mult cu britanicii. Cand discuta cu englezii, ei au un aer de rudenie care traverseaza cu usurinta fasia ingusta de apa dintre ei. Locuitorii insulelor frizice vorbesc o limba pe undeva intre olandeza si engleza. Traditiile maritime ale celor doua tari ii fac sa impartaseasca internationalismul timpuriu, epocile pasionante ale explorarii si activitatilor antreprenoriale si imperiile uriase, dezorganizate, in care durabilitatea, deprinderile administrative si toleranta religioasa erau trasaturi notabile. Olandezii si englezii raman fideli monarhiei si conservatorismului elementar, insa le atenueaza printr-o guvernare parlamentara democratica, o pasiune pentru dezbateri si un autodeterminism activ, practicat in tacere. Pasiunea pentru case, gradini si flori este aceeasi in ambele tari. In afaceri, olandezii si englezii se aseamana in ceea ce priveste imbracamintea, discutiile de tatonare, orientarea spre profit si pragmatismul. Excesul de protocol nu este agreat, mancarea nu ocupa un loc central in nici una dintre cele doua culturi (nici un pranz nu dureaza trei ore), iar competitia interna, desi acerba, nu trebuie sa se manifeste pe fata.
Cultura, Valorile
Paradoxurile economice si geografice ale Olandei se regasesc in detaliu in aceste valori:
Concepte, Stilul de conducere si statutul
Piramida ierarhica in firmele olandeze
este in mod hotarat plata: managerii stau alaturi de alti directori,
iar deciziile se iau in urma unor indelungi consultari, pe baza de
consens. Ca si in Japonia, este evitata in mod sarguincios tirania
majoritatii, cautandu-se in general unanimitatea deciziilor. Indivizii
isi pot mentine propriile opinii si nu pot fi constransi, insa se pot
face presiuni mari asupra oponentilor solitari care insista.
Factorii culturali ai comunicarii. Modele de comunicare si utilizarea limbii. Tipul de ascultatori
Olandezii sunt ascultatori prudenti, sceptici, care prefera dialogul direct oricarei forme de prelegere.
Comportamentul la intalniri si negocieri
Intalnirile se bazeaza pe informatii
faptice, iar manifestarile afective sau entuziaste nu sunt, in general,
agreate. Obiectivele generale sunt ajutorul reciproc si conditionarea.
Confruntarile sunt rare si contraindicate.
Cum sa te intelegi cu olandezii
Documenteaza-te cu privire la istoria
lor, rolul lor in primele colonizari si realizarile olandezilor.
Felicita-i pentru impresionantele talente lingvistice si strecoara-le
cateva cuvinte in olandeza din cand in cand. Arata-le ca esti punctual,
cinstit, demn de incredere, rational si egalitarist. Adu fapte in
sprijinul vorbelor tale. Axeaza-te pe profitul reciproc. Fii pregatit
pentru dezbateri lungi. Asteapta-te la si practica agilitatea verbala.
Negociaza la sange, dar respecta-ti promisiunile. Furnizeaza-le
informatii, fii informat si bine pregatit. Inainte de a trece la
discutarea afacerilor, antreneaza-i in discutii marunte.
Programeaza-ti intalnirile din timp. Fii intotdeauna indraznet si ferm,
insa nu agresiv. Poti sa-i contrazici si sa te arati sceptic fara a-i
jigni. Retine ca ideile sunt obiective si independente de persoana care
le exprima. O data ce a fost luata o decizie treci rapid la punerea
ei in practica. Respecta ordinea de zi. Poti sa te opui in continuare,
chiar daca nu obtii majoritatea. Iti poti apara sfera ta de
responsabilitate. Nu fi pretentios, olandezilor nu le plac grandomanii.
Nu umbla cu ocolisuri, olandezii nu stiu sa tina un secret. Evita
apropierea fizica exagerata zona de confort se afla la aproximativ un
metru. Nu intarzia la intalniri si nu irosi timpul. Nu exagera cu
manifestarile deschise de prietenie (in stil american) la inceput.
Olandezii considera acest lucru deplasat. Nu negocia prea mult ei sunt
interesati mai mult de calitate si fiabilitate. Nu face concesii
rapide cand intampini opozitie. Olandezii respecta fermitatea. Nu
grabi negocierile. Nu face presiuni si nu folosi tacticile comertului
agresiv. Nu vorbi despre religie (in aceasta privinta olandezii sunt
scindati). Nu te amesteca in problemele lor familiale. Mergi in vizita
la olandezi cu un buchet de flori. Nu fi ironic sau sarcastic, desi
umorul este popular in Olanda. Nu uita ca ei stiu probabil mult mai
multe despre tine decat stii tu despre ei.
No comments:
Post a Comment